HERNIILE DE DISC LOMBARE

HERNIILE DE DISC LOMBARE

În ceea ce priveste terminologia folosita pentru suferintele coloanei lombare nu exista nici pe departe unanimitate de pareri. Afectarea discului intervertebral este denumita de unii autori hernie de disc, iar de altii discopatie. Ultimul termen, cu înteles mai larg, pare mai apropiat de realitatea anatomo-clinica, deoarece discul nu sufera doar prin herniere, existînd o întreaga patologie discala, diferita de hernia de disc, care determina suferinte ale coloanei lombare. Pe de alta parte, coloana lombara trebuie privita ca un tot unitar, care cuprinde pe lînga segmentul vertebro-discal si tesuturile moi adiacente (muschi, ligamente, fascii), care se pot constitui adesea în sediul unei suferinte. Probabil din acest motiv, ultimele monografii vorbesc despre ceea ce autorii anglo-saxoni denumesc ”low back pain“.

Suferintele coloanei lombare sînt reprezentate de un grup de afectiuni cu caracteristici clinice care iau permis lui De Scze cu mai multi ani în urma sa alcatuiasca o clasificare pe faze si stadii a asanumitei hernii de disc lombare, clasificare care este si astazi de un mare interes practic si pe care o prezentam în continuare.

FAZA I

Este faza de instabilitate discala cu usoara laxitate a nucleului pulpos în inelul fibros, determinînd dureri lombare cronice intermitente, de tip postural. De cele mai multe ori, la încetarea efortului si la repaus, aceste dureri dispar, pentru a reapare în conditii variate de solicitare a segmentului lombar.

FAZA A II-A

Este faza de leziune a discului, cu ruperea inelului fibros si cu protruzia postero-centrala a nucleului pulpos, determinînd un lumbago acut sau supraacut de tip discogen, a carui manifestare clinica se prezinta astfel:

Subiectiv

·         debut brusc

·         dureri lombosacrate uni- sau bilateral

·         caracter mechanic

·         durerea nu coboara pe membrele inferioare, sau daca o face, nu trece de genunchi

Obiectiv

·         deformare lombara cu diminuarea lordozei lombare fiziologice

·         adesea fara scolioza

·         limitarea dureroasa a flexiei trunchiului (indice Schöber mic)

·         semnul Lasscgue pozitiv bilateral

FAZA A III-A

Se mai numeste si faza radiculara si apare prin protruzia postero- laterala a discului herniat, care va intercepta în calea sa o radacina nervoasa. Din acest motiv simptomatologia va apare unilateral.

Aceasta faza are trei stadii:

STADIUL 1-IRITATIV

Discul herniat ajunge la radacina, pe care doar o atinge, fara a o comprima sau leza în vreun fel. De aceea în acest stadiu bolnavii acuza durere pe traiectul radacinii, dar fara sa apara semen neurologice.

Subiectiv

·         durere lombo-sacrata unilaterala

·         iradiere în membrul inferior de-a lungul unui dermatom (L5, S1, L4, L3, L2)

·         caracter mecanic al durerii, care de obicei este calmata de repaus

Obiectiv

·         sindrom vertebral static cu:

- scolioza lombara

- diminuarea lordozei lombare

- contractura musculara paralombara

·         sindrom vertebral dinamic cu:

- indice degete-sol înalt

- indice Schöber mic

- semnul Lasscgue pozitiv de partea afectata

STADIUL 2-COMPRESIV

Materialul herniat ajunge la radacina nervoasa, pe care desi nu o lezeaza, o comprima. Acum se adauga la simptomatologia deja mentionata paresteziile pe traiectul durerii. La examenul obiectiv vor apare hipoesteziile pe traiectul unei radacini, diminuarile sau disparitiile unor reflexe osteotendinoase: reflexul rotulian în afectarea radacinii L4 si reflexul achilian în afectarea radacinii S1.

STADIUL 3-DE ÎNTRERUPERE

În acest stadiu se manifesta, pe lînga semnele si simptomele prezente în stadiul 1 si 2, si semnele rezultate din sectionarea unor axoni din radacina, sau a întregii radacini prin conflictul cu discul herniat. Pareza, respectiv paralizia care se instaleaza, se obiectiveaza prin prezenta deficitului motor în neuromiotomul respectiv. Vom constata astfel ca bolnavul nu poate sta pe vîrfuri în paralizia radacinii S1, sau ca nu poate sta pe calcîie în paralizia radacinii L5.

FAZA A IV-A

Este faza modificarilor de tip degenerativ, cu aparitia discartrozei si a artrozei interapofizare, dupa vîrsta de 40 de ani. Odata cu vîrsta, nucleul pulpos îsi pierde imbibitia normala cu apa, se ratatineaza si devine friabil. În acelasi timp, inelul fibros sufera si el modificari importante în urma repetatelor solicitari mecanice la care a fost supus. Acestei faze i se potriveste probabil mai bine termenul generic de discopatie lombara, si aceasta datorita multiplelor sale forme de manifestare. În aceasta faza vom putea întîlni urmatoarele aspecte clinice:

·         fara acuze subiective; 60-70% din subiecti sînt purtatori ai unei discopatii lombare de faza IV asimptomatice;

·         lombalgie cronica, cu noduli de miogeloza si puncte trigger paralombare si parasacrate, a caror activare are un net caracter psihoemotional si meteorotrop;

·         lumbago acut dupa 40 de ani, lumbago de tip musculo- ligamentar, cu pseudo-sciatica (durere difuza în membrul inferior, fara caracter dermatomal). Simptomatologia apare de obicei brusc, dupa un efort fizic cu ridicare de greutati, fiind însotita de limitarea mobilitatii coloanei lombare în special pe înclinatiile laterale, care sînt intens dureroase;

·         · sciatica prin prinderea radacinii în procesul degenerativ de la nivelul foramenului. Este asanumita ”sciatica a vîrsticului“, cu semnul Lasscgue negativ;

·         · stenoza de canal vertebral, mult mai putin diagnosticata, se poate manifesta polimorf, de la simpla lombalgie cu scialalgie pîna la sindromul de coada de cal.

OBIECTIVE DE TRATAMENT

1. Combaterea durerii

2. Corectarea dezechilibrelor musculare între agonisti si antagonisti

3. Restabilirea controlului adecvat al miscarii

4. Profilaxia recidivelor

MIJLOACE DE TRATAMENT

TRATAMENT IGIENO-POSTURAL

Repaosul absolut se recomanda în suferintele acute, fiind suficiente de obicei 2-4 zile.

În formele comune se recomanda repaos relativ, pe pat tare, în asa-numitele posture delordozante: decubit dorsal sau lateral cu membrele inferioare flectate. Alimentatia va cuprinde toate principiile alimentare, recomandîndu-se regim hipocaloric la bolnavii cu plus ponderal. În cazul folosirii medicatiei antiinflamatorii, se indica regim hiposodat.

TRATAMENT MEDICAMENTOS

În formele simple, nediscale, sînt suficiente analgezicele obisnuite administrate oral sau intrarectal, de tipul algocalminului. Tratamentul medicamentos de baza se face cu antiinflamatorii nesteroidiene (AINS):

-indometacin drg 75 mg/zi sau supozitoare 100-150 mg/zi

-diclofenac drg sau supozitoare 50-100 mg/zi

-piroxicam tb sau supozitoare 20 mg/zi

-aspirina 2-4 g/zi

-fenilbutazona supozitoare 400-600 mg/zi

-ketoprofen tb 100-150 mg/zi.

Antiinflamatoriile steroidiene (AIS) se recomanda în formele hiperalgice, tinînd cont de

contraindicatii si de efectele adverse cunoscute la aceasta clasa de medicamente. Ca exemplu de

schema de administrare cu bune rezultate, putem da 30 mg prednison ca doza de atac, doza pe care o scadem la fiecare doua zile cu 5 mg (o tableta). În acest mod, noi folosim doze relativ mici într-un interval scurt de timp, evitînd astfel o mare parte din riscurile pe care le presupune medicatia cortizonica.

Decontracturantele (diazepam, clorzoxazon, mydocalm, muscalm) se vor folosi cu multa prudenta, numai la bolnavii spitalizati sau la care se poate controla repausul la pat. Combaterea contracturii musculare reactive care fixeaza coloana lombara, poate favoriza hernierea discului intervertebral. Alte clase de medicamente care pot fi folosite: vitaminele din grupul B, tranchilizantele, antidepresivele, etc. Pentru infiltratii paravertebrale se vor folosi xilina 0,5-1% asociata cu produse cortizonice cu effect prelungit de tipul Diprophosului.

TRATAMENT FIZICAL

Electroterapia

În herniile de disc lombare, electroterapia are doar efect adjuvant, fara a putea înlocui celelalte forme de tratament.

Masajul

În subacut se poate efectua masaj sedativ sacro- fesier si de-a lungul membrului inferior. În formele hiperalgice se evita folosirea tehnicilor de masaj. Masajul trofic este rezervat formelor cu hipotrofii si tulburari vasculo-vegetative.

Hidrotermoterapia

Baile simple la 36-370, baile de plante sau baile la bazin se recomanda în suferintele miofasciale, spondilogene, în radiculopatiile reziduale. Aplicatia lombara de parafina este adesea utilizata dupa depasirea perioadei acute. Înainte de folosirea sa, se poate testa raspunsul la termoterapie cu o procedura termoterapica mai blînda, cum este lampa Solux. Aceasta foloseste ca sursa termoterapica radiatiile infrarosii. Cu aceasta ocazie, atragem atentia asupra riscului pe care îl reprezinta folosirea procedurilor de termoterapie în herniile de disc recente, cînd edemul perilezional este raspunzator de o mare parte din simptomatologie. Orice aplicatie de caldura pe regiunea lombara, chiar metodele empirice, nu va face decît sa accentueze acest edem perilezional, putînd transforma o hernie de disc perfect curabila prin metode conservatoare într-o forma compresiva, cu indicatie chirurgicala. Practic, ori de cîte ori bolnavii acuza durere lombara la tuse si stranut, semnul Lasscgue este pozitiv la valori mici sau apare durere lombara la flexia coloanei cervicale (semnul Neri), termoterapia trebuie evitata.

Kinetoterapia

Obiectivele kinetoterapiei sînt diferite în functie de stadiul suferintei: acut, subacut, cronic sau de remisiune completa. În stadiul acut se aplica metode de relaxare generala si de relaxare a musculaturii lombare. În subacut începe adevaratul program de kinetoterapie, cel mai cunoscut fiind programul Williams. Pe lînga tehnicile de relaxare, acum se vor aplica si tehnici de asuplizare a trunchiului inferior. În stadiul cronic se poate începe si tonifierea musculaturii slabe. Redam în continuare pe scurt exercitiile care alcatuiesc programul Williams, exercitii care se executa diferentiat, pe trei faze, în functie de evolutia afectiunii.

Pana la insusirea programului kinetic este recomandata efectuarea exercitiilor sub atenta supraveghere a kinetoterapeutului. Acesta trebuie sa adapteze programul in functe de particularitatile pacientului.

FAZA I

Exercitiul 1

Decubit dorsal: se flecteaza si se extind genunchii.

Exercitiul 2

Decubit dorsal: se trage un genunchi cu amîndoua mîinile la piept, încercînd atingerea lui cu fruntea; se procedeaza apoi la fel cu celalalt.

Exercitiul 3

Ca la exercitiul 2, dar concomitent cu ambii genunchi.

Exercitiul 4

Decubit dorsal, cu mîinile sub cap: se trage un genunchi la piept cît mai mult, apoi celalalt, apoi ambii.

Exercitiul 5

Decubit dorsal cu bratele ridicate pe lînga cap în sus, genunchii flectati la 900, talpile pe pat: se împinge lomba spre pat, se contracta abdominalii, se salta usor sacrul de pe pat; se revine, apoi se repeta.

Exercitiul 6

În sezînd pe scaun, cu genunchii mult departati: se apleaca mult înainte, astfel încît sa atinga cu mîinile solul de sub scaun; se mentine aceasta pozitie 4-5 secunde, se revine, apoi se repeta.

· Fiecare exercitiu al fazei I se executa de 3-5 ori, repetîndu-se de 2-3 ori pe zi.

· Dupa doua saptamîni, acestor exercitii li se adauga cele din faza a II-a.

FAZA A II-A

Exercitiul 7

Decubit dorsal, cu genunchii flectati, talpile pe pat: se apleaca ambii genunchi spre dreapta, apoi spre stînga, pîna ating patul.

Exercitiul 8

Decubit dorsal: calcîiul drept se aseaza pe genunchiul stîng; se executa o abductie cît mai interna a soldului drept, pîna se atinge cu genunchiul drept planul patului, apoi se inverseaza.

Exercitiul 9

Decubit dorsal: se ridica alternativ cît mai sus cîte un membru inferior extins.

Exercitiul 10

În ortostatism: genuflexii cu mîinile în sprijin pe spatarul scaunului, spatele perfect drept, calcîiele ramînînd pe sol.

Exercitiul 11

Pozitia de “cavaler servant”, corpul aplecat pe coapsa ridicata la 900, sprijin si pe sol cu mîinile: se întinde genunchiul de sprijin, executînd si o balansare care trebuie sa întinda psoas- iliacul.

· În aceasta perioada se fac si exercitii din atîrnat: cu fata sau cu spatele la spalier, ridicare de

genunchi la piept, rotare genunchi stînga-dreapta, bascularea membrelor inferioare, cifozari

lombare cu picioarele pe o bara.

FAZA A III-A

Exercitiul 12

Decubit dorsal, genunchii flectati la 900, talpile pe pat: se împinge lomba spre pat, se contracta abdominalii, se salta usor sacrul de pe pat; treptat se executa aceleasi miscari lombare si ale bazinului, dar cu genunchii tot mai putin flectati, pîna ajung sa fie complet întinsi.

Exercitiul 13

În ortostatism, la perete, taloanele la 25-30 cm de acesta: se aplica sacrul si lomba aplatizate pe perete; se apropie treptat calcîiele de perete, mentinînd contactul lombei cu acesta.

Exercitiul 14

Decubit dorsal: se executa bicicleta cu bazinul mult basculat.

În stadiul de remisiune completa, programul de kinetoterapie urmareste prevenirea recidivelor, urmarind constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare si bazinului, ca si însusirea unor metode de ”înzavorîre“ a coloanei lombare în timpul efortului fizic, în special cu ridicare de greutati.

O banana pe zi tine medicul departe!

O banana pe zi tine medicul departe!

Poate nu o data te-ai intrebat care sunt beneficiile bananei. De-a lungul timpului am auzit tot felul de explicatii, cum ca banana ingrasa, ca este un fruct radioactiv din cauza magneziului etc. Acest fruct face parte din familia erbaceelor, bogat in amidon si acoperit cu o crusta care poate fi verde, gelbena, rosie, violeta, sau maro la maturitate. Este  un fruct originar din Indomalaya si Australia, in prezent fiind cultivat in 107 tari, ocupand locul 4 in lume la consum uman, in urma orezului, porumbului si a graului.

Acestea sunt o sursa excelenta de vitamina B6 , fibre solubile, vitamina C, vitamina A, vitamina B1, vitamina B2, vitamina E, mangan, potasiu, fosfor, sofiu, magneziu,zinc selenium crom, sodiu si fier. Beneficiile acesteia asupra organismului sunt multiple si este recomandat consumul unei banane de culoare verde-galbuie zilnic.

1 Banana lupta impotriva depresiilor datorita nivelului mare de triphotan, care este apoi transformat in serotonina. Serotonina sau hormonul fericirii este principalul responsabil de starile noastre de bine.

2 Contracareaza pierderile de calciu prin urinare si ajuta la construirea unor oase puternice. Un adult mediu are nevoie zilnic de 1000 mg de calciu, in timp ce o banana contine 6 mg, insuficient pentru nevoia zilnica, insa foarte bun pentru a

3 Lupta impotriva anemiei datorita continutului de fier. Pentru a preveni anemia se recomanda o dieta care sa includa o varietate de vitamine si nutrienti precum: fier, acid folic, vitamina C, vitamina B12, primele trei fiind prezente in banana.

4 Bogata in potasiu si saraca in saruri aceasta are propritetatea de a micsora presiunea sangelui si astfel mareste protectia mpotriva atacurilor de cord si a accidentelor vasculare. Potasiul este esential pentru buna functionalitate a celelulelor, fiind foarte important pentru nervi, celule musculare si pentru mentinerea fluidelor corpului intr-o stare de echilibru.

5 Banana acttioneaza ca prebiotic stimuland inmultirea bacteriilor bune in intestine. Fiind o sursa extrem de bogata de fructooligozaharide, un compus numit prebiotic, deoarece hraneste bacteriile prietenoase (prebiotice) din colon.

6 Produce enzime digestive ajutang la absortia nutrientilor si a  compusilor care ne protejeaza impotriva microorganismelor. In plus creste capacitatea organismului de a absorbi calciul iar timpul de tranzit gastro-intesinal este diminuat, reducand astfel riscul cancerului de colon.

7 Scade temperatura corpului, foarte bune pentru o zi calduroasa.

8 Foarte bogate in antioxidanti providing radicali liberi si luptand impotriva bolilor cronice detorita nivelului mare de pro-vitamina A, foarte buna impotriva unor forme de cancer, bolicardiovasculare si diabet.

9  Bogate in fibre, ajuta in cazurile de constipatie. Aveti grija ca banana sa fie foarte coapta si nu cruda, altfel veti avea efectul contrar.

10 Bune chiar si impotriva intepaturilor de tantari, incercati sa frecati cu zona afectata cu interiorul cojii de banana, multe persoane simt imediat o ameliorare.

11 Buna pentru sanatatea ochilor, incluzand o banana zilnic in diaeta ta, asigur o sursa mica de vitamina A,  vitamina solubila in grasimi, care este vitala pentru a proteja ochii și vederea normala.

12 Ajuta impotriva crampelor menstruale, in afara de a fi o sursa de elemente nutritive anti-crampe precum vitamnia B6, bananele sunt  bogate in potasiu, care ajuta la reducerea retentiei de apa. Este foarte buna in special daca aveti balonare in timpul menstruatiei.

13 Lupta impotriva ulcerului, bananele necoapte cresc mucusul in tractul digestiv, asigurand un strat protector puternic pentru prevenirea si vindecarea cancerului. In timp ce bananele necoapte stimuleaza cresterea celulara la nivbelul tractului intestinal. Bananele contin polizaharide solubile in apa, aceiasi compusi ce se gasesc in retetele anti-ulcer.

14 Hrana pentru creier. Acest fruct este considerat combustibil pentru creier, nu doar din punct de vedere energetic , dar si in ceea ce priveste procesle de gandire. Potasiul gasit in banane ajuta oxigenul pentru a ajunge la creier, estential pentru funcitia acestuia.

15 Banana nu ingrasa ci chiar te poate ajuta cu diata ta de slabit. O banana normala contine arpoximativ 100 calorii, un sfert din caloriile unui baton de ciocolata. Interpretarea falsa ca o banana ingrasa se bazeaza pe faptul ca o banana contine o cantintate relativ mare de carbohidrati, din care zaharuri naturale din fructe. Aceste zaharuri sunt transformate in glucoza, care ofera corpului tau energia necesara pentru a face miscare si asigura buna functionalitate a creierului. . In plus, aproximativ jumătate din conținutul de fibre din banane este solubil. Când fibre solubile ajung in tractul digestiv, absoarb apa și încetinesc digestia. Alimentele sunt fortate sa stea un timp mai indelungat in stomac, ceea ce confera o senzatie de satietate.

Nu uita mananca o banana inainte de examen!

Tehnici FNP (facilitare neuro-musculară și proprioceptivă)

Tehnici FNP generale

1.Inversarea lentă

IL = reprezintă contractii concentrice ritmice ale tuturor agonistilor si antagonistilor dintr-o schemă de miscare, pe toată amplitudinea, fără pauză între inversări;

·         rezistenta aplicată miscărilor este maximală (cel mai mare nivel al rezistentei ce lasă ca miscarea să se poată executa).

·         Prima miscare (primul timp) se face în sensul actiunii musculaturii puternice (contractie concentrică a antagonistilor muschilor hipotoni), determinându-se în acest fel un efect facilitator pe agonistii slabi .

·         Miscarea e rapida pe musculatura puternica si lenta pe musc. Slaba

EX: musc. Extensoare a cotului e slaba:

-Pacient asezat, ktp. Lateral pune contrapriza distal pe brat si priza pe 1\3 infer. a antebratului anterior

-Comanda:  Flecteaza bratul!

-Ktp schimba priza pe fata posterioara a antebratului

-Comanda: Extinde cotul!

2.Inversarea lenta cu opunere

ILO = este o variantă a tehnicii IL, în care se introduce contractia izometrică la sfârsitul amplitudinii fiecărei miscări (atât pe agonist cât si pe antagonist).

·         Prima miscarea se face in sensul musculaturii slabe

EX: Musc. Extensoare a cotului e slaba:

-Pacient asezat, ktp lateral pune contrapriza distal pe brat, si priza in 1\3 distala a antebratului posterior

-Comanda:Extinde cotul si mentine(tine!, tine!) -izometrie

-Ktp schimba priza anterior pe antebrat

-Comanda: Flecteaza cotul si mentine!(tine!, tine!) –izometrie

3.Contractiile repetate (CR) - se aplică în 3 situatii diferite:

A.      când muschii schemei de miscare sunt de forta 0 sau 1: segmentul se pozitionează în pozitie de eliminare a actiunii gravitatiei, iar musculatura să fie în zona alungită si se fac întinderi rapide, scurte ale agonistului; ultima întindere este însotită de o comandă verbală fermă de contractie a muschiului respectiv; miscării voluntare apărute i se opune o rezistentă maximală. Este foarte importantă sincronizarea comenzii care trebuie făcută înainte de a efectua ultima întindere astfel încât contractia voluntară să se sumeze cu efectul reflexului miotatic.

B.       când muschii sunt de forta 2 sau 3 (Fortă 2 = muschiul poate realiza miscarea pe toată amplitudinea dar nu are suficientă fortă pentru a învinge gravitatia; Fortă 3 = muschiul poate realiza miscarea pe toată amplitudinea si are fortă suficientă doar pentru învingerea gravitatiei): ---contractie izotonică cu rezistentă pe toată amplitudinea de miscare, iar din loc în loc se aplică întinderi rapide, scurte.

C.      când muschii sunt de fortă 4 – 5, dar fără să aibă o fortă egală peste tot (fortă 4 = muschiul poate realiza miscarea pe toată amplitudinea si împotriva unei forte mai mari decât gravitatia):

-contractie izotonică până la nivelul golului de fortă unde se face

izometrie, urmată de relaxare;

-se fac apoi întinderi rapide, scurte ale agonistului, după care se reia contractia izotonică cu rezistentă maximală, trecându-se de zona“golului” de fortă.

Înainte de a începe CR este bine să se realizeze contractii izotonice pe

musculatura antagonistă normală (sau aproape), pentru a facilita musculatura agonistă, slabă, prin inductie succesivă.

EX: Flexorii umarului sunt slabi:

-Pacient asezat , ktp pune contrapriza pe umar, iar priza in 1\3 distala a bratului, anterior

-Comnada: Flecteaza umarul si mentine!(tine!, tine!)

-Comanda: Relaxeaza!

-Apoi ktp,efectueaza cateva intinderi rapide ale flexorilor umarului

-Comanda: Flecteaza umarul!

4.Inversarea agonistică (IA). Se execută contractii concentrice pe toată amplitudinea, apoi progresiv (ca amplitudine) se introduce contractia excentrică.

EX.: Flexorii genunchiului sunt slabi:

-Pacient in DV. KTP-UL homolateral realizeaza CP. Pe fata posterioara a coapsei in 1\3 distala si P. pe fata posterioara gamba in 1\3 distala.

-Comanda: Flecteaza genunchiul!

-Comanda: Rezista! Moment in care se efectueaza o contractie excentrica pe o amplitudine mica de 15-20*

-Comanda: Relaxeaza!

- Se reia totul marind treptat amplitudinea de miscare a contractiei excentrice.

Tehnici FNP specifice

            Tehnici pentru promovarea mobilitătii

 1.Initierea ritmică (IR) se realizează atât în caz de hipertonie cât si în hipotonie. Se realizează miscări lente, ritmice, mai întâi pasiv, apoi treptat pasivo-activ si activ, pe întreaga amplitudine a unei scheme de miscare. În cazul în care există o hipertonie care limitează miscarea, scopul este obtinerea relaxării; când există o hipotonie, IR are ca scop initial mentinerea memoriei kinestezice si păstrarea amplitudinii de miscare.

EX.: flexorii soldului sunt hipertoni

- Pacient in DL, KTP-UL inapoia pacientului

-CP. Osul coxal lateral(bazin) fixeaza bazinul

-P prin apucare de jos a partii distale a coapsei.

-Comanda: Relaxeaza-te si lasa-ma sa-ti misc coapsa!

-Flexia coapsei cu aceeasi comanda.; aceeasi timpi se repeta de cate ori e nevoie pana se relaxeaza musculatura si(sau) pacientul intelege ce miscare i se va cere( asta in cazul hipertoniilor) ori musculatura e facilitata prin intinderi alternative in cazul hipotoniilor.

-Extensia soldului dandu-se comanda: Misca coapsa odata cu mine!

-Flexia soldului cu aceeasi comanda.

-Extensia soldului cu comanda: Extinde soldul!

-Flexia soldului cu comanda: Flecteaza soldul!

2.Miscarea activă de relaxare-opunere (MARO) se aplică în cazurile hipotoniei musculare ce nu permite miscarea pe o directie. Se execută astfel: pe musculatura slabă, în zona medie spre scurtă, dar acolo unde există o fortă “mare” se execută o contractie izometrică. Când se simte că această contractie a ajuns maximă, se solicită pacientului o relaxare bruscă (verificată de către kinetoterapeut prin intermediul contraprizei), după care kinetoterapeutul execută rapid o miscare spre zona alungită a musculaturii respective, aplicând si câteva întinderi rapide în această zonă de alungire musculară (câteva arcuiri).

Urmează o contractie izotonică cu rezistentă pe toată amplitudinea posibilă.

Indicatii metodice: Arcuirile se realizează cu accentuarea (efectuare rapidă) miscării de flexie, pentru declansarea reflexului miotatic.

-EX.:extensorii cotului sunt slabi

-Pacient in pozitie sezanda, ktp-ul lateral, CP. Deasupra cotului si P. in 1\3 distala a antebratlui pe fata posterioara.

-Comanda:Extinde cotul!

-Se face izometrie

-Comanda:Relaxeaza!; se fac apoi 2-3 intinderi rapide

-Comanda: Invinge! Si se executa extensia cotului cu R. opusa de ktp-ut.

3.Relaxare - opunere (RO) (tehnica se mai numeste “tine-relaxează” – traducerea denumirii din engleză “Hold - relax”). Se utilizează când amplitudinea unei miscări este limitată de hipertonie musculară (contractură miostatică); este indicată si atunci când durerea este cauza limitării miscării (durerea fiind deseori asociată hipertoniei).

Tehnica RO are 2 variante:

ü  RO antagonistă - în care se va “lucra” (se va face izometria) muschiul hiperton;

-          P.pe fata anterioara a antebratului

-          Comanda: Tine si nu ma lasa sa-ti extind cotul!

-          Comanda: Relaxeaza!

-          Comanda: Extinde cotul!

ü  II. RO agonistă - în care se va “lucra” (se face izometria) muschiul care face miscarea limitată (considerat muschiul agonist).

În ambele variante izometria se va executa în punctul de limitare a miscării; după mentinerea timp de 5-8 sec. a unei izometrii de intensitate maximă se va cere pacientului o relaxare lentă. Odată relaxarea făcută, se poate repeta izometria de mai multe ori sau pacientul, în mod activ, va încerca să treacă de punctul initial de limitare a miscării (contractie izotonică a agonistului, fără rezistentă din partea kinetoterapeutului).

Pentru a maximaliza intensitatea izometriei se cere pacientului “să tină” adică nu pacientul va împinge cu o fortă oarecare si kinetoterapeutul se va opune, ci kinetoperapeutul va împinge, (spre contractia excentrică, fără să provoace însă acest tip de contractie musculară), desigur, tinând cont de forta actuală a pacientului.

RO – agonist: se face izometria muschiului care face miscarea ce este limitată

EX.: Deficit de extensie a cotului( flexorii cotului sunt hipertoni)

-Pacient in pozitie sezand, ktp-ul homolateral, CP. In 1\3 distala brat pe fata posterioara si P. pe fata posterioara a antebratului

-Comanda: Relaxeaza!

-Comanda :Extinde cotul!

Observatii: trebuie sa se vda diferenta de amplitudine

Ai nevoie de un kinetoterapeut cu experiență? Noi te putem ajuta. www.kinetoterapieacasa.com sau 0746146578